M-as da cu trenul din nou si din nou. Pentru ca e boem si aproape sic, pentru ca desi e mizerabil parca nu murdareste, decat pute. Pentru ca auzi replici ca “ Cand Cercel si apuci di taiat lemni apai li taie”. Pentru ca si cartile proaste devin aproapelizibile. Pentru ca in tren gagicile devin cumva domnisoare pentru ca folosesc servetele umede. Pentru ca totul e lipicios si intepenit si vezi casute ghebosate pe geam.
Pentru ca ai impresia ca o sa-ti gasesti sufletul pereche in compartimentul vecin. Pentru ca in mod inexplicabil miroase a mare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Trenul te face un mic zeu.
Iti da capacitatea de a medita la destinul lui Cercel si de a-l scoate ca etalon de mandrie nationala si Mister Padurar.
Trenul te pune in centrul universului lui, care (gruvii) e in misare. Asa ca poti fi judecator pentru viata celui care-ti arata poponetzul de la el din curte si poti face cu mana celor care iti arata degetzelul.
Poti citi o carte proasta si pe nesimtite sa ajungi la Sinaia (sau aproape).
Trenul e cul.
In plus e si foarte stundentesc asa, ai impresia ca toata lumea vine cu un mamut in spinare si merge foarte departe.
Intr-o zi o sa vezi cat de aproape e Sinaia. *blink blink
Trenul...pentru mine a fost putin,dar dulce prin amintirile pe care mi le-a lasat. In tren mi s-a ghicit in palma pentru prima oara si am experimentat miresme noi, la care inainte nu am avut acces...Din tren am vazut lanul meu de maci favorit si pe geamul trenului am storcit pentru prima data un giga-paianjen. Memories... I love it!
mie mi se pare ca e romantic sa mergi cu trenul.
si iarna cand oamenii de munte se aduna in personale obosite, cu chitarile si bocancii innoroiati mi se pare romantic.
cand te loveste vreo placa sau schiuri in cap mi se pare romantic.
cand lumea joaca mima e romantic.
cand esti plin de noroi pe bocanci si te simti murdar din cap pana in picioare, tot mi se pare romantic.
ce mai...mie mi se pare romantic. :D
Trimiteți un comentariu