Wrap me in a bow, call me lazy bo' (nes)

Dupa ce in nu-timp voi pleca de la locul in care ma dau cu scaunu pe bani, voi traversa bucurestiul cu un ghiozdan cu zebra in spinare de-o sa-mi transpire bretelele de la sutien. L-oi traversa eu, da de ce? Oare plec eu intr-un weekend incendiar la mare cum face Troca, sau poate ma trag pe fese, ca Ionut? Sigur, as putea sa ma trag pe fese si fara sa trec prin sa zicem...7 autobuze si doo metrouri.
E un conac de devastat acolo si cartile se stivuiesc si pielea se vrea arsa canceros. Si nu-s conexiuni sau retele si cea mai avansata tehnologie se chirceste in prajitorul de paine. Paturile sunt urate si moi si scaunele sunt balansoare. Si salurile cu ciucuri par sa faca sens acolo. Si tot ce-i ruginit acolo pare ca nu merita niciun atribut mai denigrant ca "vintage".
Conacul nu e decat trailerul Anonimului, care va sa vina in august, cu pantaloni de in, toale hippie, si slapi mult prea eleganti , motiv pentru care se si numesc flip-flops.