miercuri, 30 iulie 2008
There are roads left in both of our shoes
Cum bine zice poetu', "Mai sunt urjume de drum in papucii nostri amandoi", da' sandalele mele cred ca au autostrazi americane in ele. Ce-i drept, vin de pe wilmark.ro.
Am vazut toate filmele in care ea are picioare de lemn in minutul 17 si dupa o ora se roteste deasupra lui cu dintii la vedere. Fluxul meu sangvin latin stramba din nas, da' are Jei.Lo o miscare fesiera in " Shall we dance?" care sunt sigura ca a ridicat problema inecatului in propriile bale masculilor care-si pupa brantul.
Si toti stau cu gaturile tepene si fundurile impinse in afara si gagicile isi, practic, picteaza sprancenele. Si trosnesc din tocuri si se incrunta cand de fapt stim cu totii ca le place. Si isi rotesc fustele cu pliuri bicolore si ei le rostesc pe ele deasupra capului in care poti sa te oglindesti.
Ieri a fost Ziua, in care universul s-a plictisit de mine si mi-a dat ce voiam. Si mi-a zis " Gagi, mingea e in terenul tau, pune si tu niste mascara, lucreaza putin cu mine!" " A,si ia si rochia asta perfecta H&M sa te ajute. Daca nici cu asta nu merge, lasa-te."
Cred ca Sar fara sa afle tata.
vineri, 18 iulie 2008
Bossa me around
Conacul a fost si din nou Bucurestiul in care pipota imi creste cand il aud pe sefu' dandu-mi bullshitul de final" Esti o grozava, pe cinstea mea, sunt sigur ca daca te observam ne-am fi distrat la maxx" a venit.
Oare m-am labartat eu languros pe trei sezlonguri si am facut un prelung nimic? Ho, ca ziceam oricum, nu mai sari asa. Bâţâiala aia care aducea cu un sijăr de ma pocnea la fiecare zece pagini si jumate de castron de cafea ar zice ca nu prea. Cum ar veni, nu.
De parca numai intre betoane si fum de d-alea care oricum nu se pun ai putea sa-ti pui creierul pe shuffle. O verdeata, un pomisor, un razor ar fi trebuit sa rezolve treaba, da parca imi trebuia vocea aia de " Fiare veeechi, fiare loooooom" sa imi treaca trepidatiile.
Si-acum cand infuzez niste bossa nova parca iar as vrea un strat de ceapa pe langa mine. Macar o peluza in ghiveci. Parca-i si vad pe gagii aia din romanele de Llosa cum isi bronzeaza subratul sub un cocotier c-o banita de tutun pe langa ei si deodata se ridica si se-apuca sa dantuiasca. Si sigur sigur sunt imbracati in costume de in da' din alea bengoase nu ca al lu' Dospinescu.
Si gagicile trebuie ca au mereu castaniete in poseta ca nu stii niciodata cand ii apuca pe capiatii aia sa danseze.
vineri, 11 iulie 2008
Wrap me in a bow, call me lazy bo' (nes)
E un conac de devastat acolo si cartile se stivuiesc si pielea se vrea arsa canceros. Si nu-s conexiuni sau retele si cea mai avansata tehnologie se chirceste in prajitorul de paine. Paturile sunt urate si moi si scaunele sunt balansoare. Si salurile cu ciucuri par sa faca sens acolo. Si tot ce-i ruginit acolo pare ca nu merita niciun atribut mai denigrant ca "vintage".
Conacul nu e decat trailerul Anonimului, care va sa vina in august, cu pantaloni de in, toale hippie, si slapi mult prea eleganti , motiv pentru care se si numesc flip-flops.
vineri, 4 iulie 2008
Te frige, las-o jos
Titlul e apropo de nasturi imbracati in material impermeabil. Aaaaa? K-tching!