Mariposas and stuff

Giulia y Los Tellarini - Barcelona

Februarie a fost toata despre alergatura studenteasca si despre filme, ceea ce l-a indemnat pe metabolismul meu sa stea in cap si-acum stau ca un huhurez treaza pana se lumineaza de ziua. Asta poate parea marfa, decat ca nu e.

Asa ca m-am pus pe hold si m-am lungit printre carti amagite pana acum cu cate un " Pe bune ca te citesc. Pe bune. Hai nu te supara, o sa vezi, o sa fie bine, iti iau ceva dulceeeeeee " si printre muzici. Planul e sa ne lungim prin teatre si filarmonici de-acum, da' parca poti sa stii ? Nu poti.

Mi-am zis eu, mie, -mi, imi, ca acum corpo nu e noul cool, nu-mi aduce nici faima nici barbati, de ce sa-mi bat capul cu asta? Astfel am sa chilluiesc cu Persoana care mai gaseste cate o pisica mijlocie si o sa ne rugam ca temperaturi mai blande sa ne ia in brate, pentru ca ea sa poata purta ochelarii de soare in autobuz fara sa para pe jumate fitoasa-pe jumate batuta acasa.

Altfel, as vrea asaaaaa sa locuiesc intr-un cartier in care e tot timpul cald si poti sa porti fuste fara dresuri si mai ales in care oamenii danseaza din senin pe strada cand ti-e lumea mai draga. Creca astia din melodie asa fac. Nu ca cred, stiu io sigur.